Tu știi cât de mult valorezi?

Namaste!

Azi vreau să împart cu tine o parabolă.

Înainte de a o citi, respiră adanc. Îndreaptă spatele, du mainile impreunate la inima și întreaba-te:

Știu care este valoarea mea?  Cat de mult valorez?

Odată, de mult, un tânăr a mers la un înțelept pentru că se simțea rătăcit, mărunt și neînsemnat. I s-a adresat, umil:

Înțeleptule, ajuta-ma, rogu-te! Simt ca nu mai am puteri sa fac nimic bun pentru mine. Și apoi, de ce as fac ceva?  Nimeni nu dă doi bani pe mine…Aș vrea să fiu mai bun și oamenii să mă privească altfel. ce pot sa fac? Lumineaza-ma, te rog…

Batranul parea preocupat, parea ca nici nu-l aude.

– Îmi pare rău, băiete, nu te pot ajuta acum, am atatea pe cap… 

Baiatul pleca de tot capul, si mai trist. Batranul adaugă:

ce-ar fi sa ma ajuti mai intai tu pe mine? Daca mi-as termina treburile mai repede, mi-as face timp si pentru tine!

– Sigur, ingana bâigui tânărul cu jumătate de gură, simţind că iarăşi e luat peste picior…

– Bine, încuviinţă bătrânul. Işi scoase de pe degetul mic inelul şi-l întinse tânărului adăugând:

Ia calul pe care-l găseşti afară şi du-te degrabă la târg. Trebuie să vând inelul acesta pentru că am de plătit o datorie. E nevoie însă ca tu să iei pe el cât se va putea de mulţi bani! Ai grijă, nici în ruptul capului să nu-l dai pe mai puţin de un bănuţ de aur! Du-te acum şi vino cât mai repede cu banii !

Tânărul luă inelul, încălecă şi plecă. Odată ajuns în târg începu să arate inelul în stânga şi-n dreapta, doar-doar va găsi cumpărătorul potrivit. Cu toţii se uitau, pareau incantati, până când le spunea cât cere pe ea. Doar ce apuca să le zică de bănuţul de aur că unii râdeau, alţii se încruntau sau îi întorceau imediat spatele. Un moşneag i-a explicat cât de scump este un ban de aur şi că nu poate să obţină un asemenea preţ pe inel. Altcineva s-a oferit să-i dea doi bani, unul de argint şi unul de cupru, dar tânărul ştia că nu poate vinde inelul pe mai puţin de un bănuţ de aur, aşa că refuză oferta.

După ce bătu târgul în lung şi-n lat, răpus nu atât de oboseală, cât mai ales de nereuşită, luă calul şi se întoarse la bătrânul înţelept. Tânărul şi-ar fi dorit să aibă el o monedă de aur pe care s-o poată da în schimbul inelului, ca să-l poată scăpa pe învăţat de griji şi, astfel, acesta să se poată ocupa şi de el. Intră cu capul plecat.

– Îmi pare rău, dar n-am reuşit să fac ceea ce mi-aţi cerut. De-abia dacă aş fi putut lua doi sau trei bănuţi de argint pe inel, dar nu cred să pot păcăli pe cineva cu privire la adevarata valoare a inelului.

– Nici nu-ţi imaginezi cât adevăr au vorbele tale, tinere prieten!, spuse zâmbitor înţeleptul. Ar fi trebuit ca mai întâi să cunoaştem adevarata valoare a inelului. Încalecă şi aleargă la bijutier. Nimeni altul n-ar putea spune mai bine decât el cât face. Spune-i că aş vrea să vând inelul şi întreabă-l cât ţi-ar da pentru el. Dar, oricât ţi-ar oferi, nu-l vinde. Întoarce-te cu inelul!

Flăcăul încălecă şi plecă în goană…Bijutierul examină micul inel, îl privi atent cu o lentilă, îl răsuci şi apoi zise:

– Spune-i învăţătorului că dacă ar vrea să-l vândă acum, nu-i pot oferi decât 58 de bani de aur pentru acest inel.

– Cuuum, 58 de bani de aur?!? – exclamă năucit tânărul.

– Da, răspunse bijutierul. Ştiu că-n alte vremuri ar merita şi 70, dar dacă vrea să-l vândă degrabă, nu-i pot oferi decât 58.

Tânărul mulţumi şi se întoarse degrabă la învăţat povestindu-i pe nerăsuflate cele întâmplate.

– Ia loc, te rog, îi spuse acesta după ce-l ascultă. Tu eşti asemenea acestui inel, o bijuterie valoroasă şi unică. Şi, ca şi în cazul lui, doar un expert poate spune cât de mare este valoarea ta. Spunând acestea, luă inelul şi şi-l puse din nou pe degetul mic. Cu toţii suntem asemenea lui, valoroşi şi unici, perindându-ne prin târgurile vieţii şi aşteptând ca mulţi oameni care nu se pricep să ne evalueze…

Povestea aceasta este dedicată acelora care zi de zi se străduie, lustruind cu migală, să adauge strălucire bijuteriei pe care ei o reprezintă şi să crească valoarea pe care o au.  Amintiţi-vă mereu cât de mare este valoarea voastră, chiar dacă mulţi din jur vă ignoră sau par să nu-şi dea seama cât sunteţi de preţioşi…!

Tu stii care este valoarea ta?

Te-as putea ajuta sa-ti evaluezi corect viata si posibiltatile. pentru asta, ai nevoie de un echilibru emotional si fizic. Poti incepe acest proces  alaturi de mine in weekendul 9-11 decembrie, la Breaza.

Tabara Heal the heart este locul in care vei rade, poate vei si plange, vei dansa, cu sau fara muzica, vei desena, vei practica yoga si meditația, vei îmbrățișa copaci si vei sta de vorba cu tine intr-un grup terapeutic de dezvoltare personala.

Scrie-mi la minodora@rocketmail.com daca  vrei sa vii! <3