Scrisoare către…

Draga mea Yoga,

Îți scriu aceste rânduri știind că le vei citi și înțelege cu inima, nu cu mintea. 

Cand eram mica, te-am descoperit intr-o o carte aruncata in podul casei. Nu prea am înțeles atunci multe lucruri… Pozele mi se păreau ciudate… dar fascinante! Copil fiind, te-am luat in joaca, sucindu-mi corpul in fel si chip, asa cum trecea prin cap. Mai tarziu, l-am descoperit pe Eliade. Am calatorit cu el, visand ca int-o zi sa vad, sa aud, sa simt…India! <3  Dar curiozitățile iscate în anii marilor lecturi au rămas închise într-un sertar…Odata cu ele, si yoga.

Am avut șansa să te regăsesc târziu, draga mea yoga, în anii mei de maturitate, sub numele de Ashtanga. Am aflat apoi că de fapt asta înseamnă 8 ramuri în sanskrită, de la Ashta – 8. Mi-ai apărut atunci sigură, determinată, hotărâtă! Imi păreai o gimnastă la un concurs olimpic. Totul bine așezat: aceleași asane/posturi de fiecare dată, în aceeași ordine… Îmi amintesc ca ieri: când am văzut prima dată o tânără în Uttita Hasta Padanghustasana atât de dezinvoltă, am rămas mută. Mă simțeam nelalocul meu între atâtea persoane tinere și flexibile…Iar eu atât de înțepenită și de neștiutoare…La început nu prea înțelegeam nici de ce numele posturilor sunt în sanskrită. Dar profesorul de limbi moderne din mine a iubit din prima clipa acest limbaj misterios…<3

Nu-mi amintesc cum și când, corpul meu a devenit mai flexibil, mai puternic. La sfârșitul fiecărei clase de yoga plecam atât de senină și de împăcată, încât nimic nu mă mai putea supăra! 🙂 Am simțit cum, cu fiecare asana, cu fiecare mișcare sunt doar o părticică, o urmă din univers.

Cum am ajuns să-mi doresc sa te transmit la rândul meu celorlați? Nu știu exact… Poate că atunci când ai vocație de dascăl o exerciți în toate laturile vieții tale. Într-o zi am decis să te cunosc îndeaproape, să te studiez cu seriozitate și dedicație… Așa am ajuns să urmez in decembrie 2012 primul stagiu de 200 de ore la Mysore, în sudul Indiei.

De atunci te-am dăruit, sub înlănțuiri și nume diferite: Ashtanga, Vinyasa, Hatha. Si am primit multă căldură și recunoștință. <3 M-am simțit pe deplin răsplătită pentru efortul meu! În semn de apreciere pentru oamenii care iubesc ceea ce fac și de respect pentru tine, draga mea Yoga, am decis să merg mai departe. Așa am ajuns din nou în India, de data aceasta în nordul Indiei, în Himalaya, la Rishikesh, in noiembie 2014, pentru inca o luna de 300 de ore de formare in Hatha Yoga Traditionala.

Pentru tot ce m-ai învățat, draga mea prietenă Yoga, pentru oamenii minunați pe care i-am întâlnit în stagii și în sălile unde am adus priceperea mea, îți sunt foarte recunoscătoare! <3 <3 <3

Ceea ce pot spune după cele 500 de ore de formare și anii în care ai fost cu mine este că…sunt la începutul unui drum lung. Vreau să cred că mă vei însoți întreaga viață! 

Eu te voi păstra mereu aproape de inima mea…<3. Și nu voi pretinde niciodată că te cunosc cu ochii închiși! Pentru că am atât de multe de învățat de la tine: Yama, Niyama, Asana, Pranayama, Pratyahara, Dharana, Dhyana, Samadhi…

Pentru că mă ajuți să aflu cine sunt cu adevărat, draga mea Yoga, îți mulțumesc!

Copyright © 2014- 2016 PhD Minodora Dinu. All Rights Reserved