PTSD sau Tulburarea de Stres Post-Traumatic


Ai trăit vreodată un eveniment negativ major, în care ai fost  vătămat corporal sau ameninţat cu moartea?

Ai fost martor/ă la moartea, vătămarea sau ameninţarea altor persoane?

Ai aflat brusc despre moartea violentă sau neaşteptată sau despre vătămarea ori ameninţarea cu moartea  a unui membru al familiei sau apropiat?

După un eveniment profund tulburător sau amenințător – o traumă, este normal să te simți în dificultate și copleșit/ă. Evenimentele traumatice includ moartea reală sau amenințată, vătămarea gravă pentru sine sau o altă persoană sau o amenințare la adresa convingerilor personale ale lui sau ale altora; atacuri violente (de exemplu, agresiuni sexuale sau fizice), tortură și accidente grave de mașină. Refugiații care fug din casele lor din cauza războaielor și a problemelor politice pot suferi de stresul legat de traume. Reacţia persoanei la eveniment este de frica intensă, neputinţă sau groază.
Răspunsul la traumă poate fi reprezentat de o reacție de stres acută, care este o afecțiune de scurtă durată ce se dezvoltă după un eveniment traumatic. Simptomele încep în câteva minute de evenimentul traumatic și pot să dispară în câteva ore, zile sau săptămâni. Persoanele care au trăit astfel de evenimente pot dezvolta tulburări de stres post-traumatic. PTSD reprezintă un răspuns : anxietate de lungă durată, ca urmare a unui eveniment traumatic sau catastrofal. PTSD se dezvoltă de obicei în termen de șase luni de la evenimentul traumatic. Aproximativ jumătate dintre adulți raportează că au trăit o traumă pe parcursul vieții, dar numai 10% vor dezvolta PTSD.

Imagini pentru trauma

Ce este PTDS?

Tulburarea de stres post-traumatic este o tulburare manifestată ca anxietate, caracterizată prin următoarele simptome:
1. Retrăirea persistentă a evenimentului traumatic:
  • readucerea in memorie a evenimentului, cu imagini, mirosuri, sunete, sentimente şi emotii,
  • coşmaruri, flashback-uri;
  • intensificareaemoțiilor când evocă evenimentul sau și -l aminteste: (teamă, nervozitate, tristeţe sau vinovăţie);
  • simptome fizice: transpiraţii, tensiuni și blocaje musculare.

2. Evitarea stimulilor asociaţi cu trauma și „înțepenirea” sau  paralizia emoțională:

  • încercarea de a evita orice lucru legat de traumă;
  • goluri de memorie;
  • pierderea interesului pentru activităţile normale;
  • senzaţia de izolare şi detaşare faţă de ceilalţi;
  • senzaţia de amorţeală sau tocire emoţională;
  • limitarea perspectivelor de viitor.

3. Hiperactivare neurofiziologică, manifestată prin:

  • Insomnie sau somn agitat, sindromul picioarelor neliniștite;
  • furie, enervare şi iritabilitate;
  • dificultăţi de concentrare sau imposibilitatea de a menține atenția pe o durată mai mare de timp;
  • anticiparea semnelor pericolului;
Ameninţarea este percepută ca fiind actuală şi permanentă. Persoana care experimentează PTSD are o atitudine defensivă chiar dacă nu e nimic periculos în prezent.

Cum evoluează afecțiunea?

Diferit de la o persoană la alta. Când tulburarea de stres post- traumatic a fost identificată din timp şi a fost urmată de tratament și / sau psihoterapie, șansele de revenire la o viată normală cresc. Dacă tulburarea nu a fost tratată și a devenit cronică, prognoza nu este optimistă. Pe termen lung, cei afectați de PTSD întâmpină probleme și eșecuri în  plan profesional şi personal. PTSD predispune la alcoolism, depresie majoră şi chiar suicid. Cu cât persoana afectată de stresul post- traumatic rămâne mai mult în această stare, cu atât revenirea la o viaţă normală e mai dificilă. Însă pentru cei care se tratează, sunt şanse foarte bune de  recuperare parţială sau totală, pentru o viaţă plină de satisfacție și împlinire.

Cum tratăm PTSD?

In functie de gravitatea afectiunii: cu medicatie prescrisa de Psihiatru si/ sau cu psihoterapie.

Psihoterapia cea mai potrivită pentru stresul post-traumatic este CBT sau TCC. Psihoterapia se va axa pe cele trei elemente centrale: convingerile rigide şi interpretările catastrofice, reacţiile şi modalităţile greşite de rezolvare a problemelor (negarea, evitarea) şi starea de supra-activare neurofiziologică. Principalele tehnici de intervenţie sunt restructurarea cognitivă, relaxarea şi expunerea. Psihoterapia integrativă aduce și alte tehnici și mijloace terapeutice, specifice psihoterapiilor psihodinamice, Gestalt, experiențiale și umaniste.

Nu lasa trauma sa-ti fure viata!

Yoga te poate ajuta dacă ai trăit o tulburare de stres post-traumatic. Afla de aici cum.

Cea mai bună formă de yoga în cazul traumelor este Kundalini Yoga, deoarece este cea mai cuprinzătoare formă de yoga, cu efecte dovedite științific de peste 40 de ani prin studii clinice controlate.

Poți încearca alături de mine tehnologia străveche Kundalini yoga pe 22 decembrie:

Winter Solstice Kundalini Yoga
Kundalini Yoga de Lună plină

Love &  Light,

 Dora

Disclaimer: Yoga NU inlocuieste tratamentul psihiatric sau psihoterapia, ci este un complement in cazul PTSD.

 

Leave a comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Contact

therapsy@yahoo.com
Facebook.com/PsihologDoraDinu/
Instagram.com/doradinu/

error: Content is protected !!