Povestea celor Trei Copaci

Apasa aici daca vrei sa asculti Povestea celor Trei Copaci 

Odată, în vremuri îndepărtate, trei copaci stăteau de vorbă pe un deal, împărtășindu-și visurile și speranțele.

Primul zise:

Zi și noapte visez să fiu învrednicit cu  o soartă aleasă! Tare aș vrea să ajung un cufăr, cum nu s-a mai văzut, sculptat și frumos împodobit! Iar trunchiul meu să  fie umplut de comori neprețuite, de aur, argint și pietre nestemate! Toți s-ar opri să-mi admire bogăția și frumusețea…! 
 
După ce îl ascultă, mirat, cel de-al doilea copac grăi:

Visuri deșarte…! Câți crezi că se vor opri să se uite la tine? Oamenii mari, împărații și regii, vor fi în bătălii, în războaie, iar tu vei rămâne singur, uitat într-un colț al vreunui castel părăsit, ori ascuns de privirile hrăpărețe. Eu o să ajung cândva o mândră corabie, puternică și majestuoasă, care va duce spre victorie înalți dregători și împărați! Toți îmi vor fi recunoscători când îi voi purta spre biruință cu catargul meu falnic, în bătăliile aspre și necruțătoare, ori cînd le voi salva viețile, în lupta cu marea…!

Al treilea copac zise suspinând:

Câte ganduri de măreție aveți, frați copaci…Eu nu-mi doresc altceva decât să am cea mai frumoasă coroană, să ajung cel mai înalt copac din pădure și cel mai puternic…! Când oamenii or să se uite la mine, vor vedea cerul și își vor aminti de Dumnezeu….!

Și așa treceau zilele celor trei copaci: printre foșnete, vorbe, veselia și cântecele păsărelelor ce poposeau pe ramurile lor. Scăldați de razele soarelei, mângâiați și legănați de lună…

Trecură anii…Copacii se rugară în van ca visurile lor să devină adevărate.

Până când într-o zi, la poalele dealului unde sălășluiau cei trei copaci poposi un tăietor de lemne. Privi primul copac și își zise:  Pare un copac de nădejde, o să-l tai și o să-l vând tâmplarului! O să iau bani buni pe el! Copacul era fericit, pentru că aștepta ca tâmplarul să-l preschimbe în cufărul la care visase atâta vreme…Dar tâmplarul făcu din el un biet vas pentru tainul animalelor, să-l pună ca iesle pentru animalele sale….

Apoi tăietorul de lemne veni după al doilea copac. Îl privi mulțumit: Bun copac, zdravăn! Or să ma răsplătească bine pescarii! Trunchiul copacului ajunse în mâinile unor pescari sărmani, care  făcură din el o corăbioară…
 
Cel de-al treilea copac era deznădăjduit: știa ce soartă va avea, văzându-i pe frații lui, și aștepta ziua când va veni tăietorul de lemne.Visul lui lua sfârșit.

După câteva zile, tăietorul de lemne veni după al treilea copac, și tare mirat rămase: din falnicul copac pe care îl știa, ajunsese un trunchi fără ramuri și trist…Nedumerit, tăietorul  de lemne îi spuse copacului: Nu prea știu ce o să fac cu tine…Dar dacă tot am venit, te iau acasă. Îl duse în șopron, îl despică și îl lăsă acolo, în întuneric. 

Cei trei copaci uitaseră de visurile lor și își duceau zilele fiecare în felul său.

Într-o zi, un bărbat și o femeie poposiră în satul tăietorului de lemne. Om bun, tăietorul îi lăsă să doarmă în grajd. Acolo femeia născu un prunc și îl puse în ieslea făcută din primul copac. Iosif și Preasfânta Născătoare de Dumnezeu puseră în iesle pe Dumnezeu, Care S-a făcut om pentru noi. Așa a fost învrednicit copacul cu cea mai mare cinste: să primească înlăuntrul lui Comoara Comorilor, pe Însuși Dumnezeu.

Cel de-al doilea copac avu și el parte de o minune. Corăbioara făcută din trunchiul lui ajunse într-o zi în mâinile altor pescari. Ostenit, cel mai înțelept dintre ei se întinse să doarmă. Iar când au ieșit în larg, mare furtună  s-a stârnit ! Biata corăbioară, șubrezită, se legăna ca o frunza purtata de furia mării și nu putea să țină piept valurilor…Atunci ceilalți pescari L-au trezit pe Cel ce dormea. Și cum a certat marea furtunoasă, s-a făcut pace. Era Hristos cu ucenicii Săi pe lacul Ghenizaret. Așa și cel de-al doilea copac a fost învrednicit să ducă pe Împăratul Împăraților, pe Însuși Hristos cu dregătorii Lui – Apostolii!

Veni vremea celui de- al treilea copac. Degrabă veniră și îl luară din șopronul tăietorului de lemne și îl făcură o cruce înaltă. Iar pe această cruce au răstignit pe Hristos. Așa ajunse copacul mult mai înalt și mai măreț decât sperase vreodată: ajunsese deopotrivă cu Cerul…

Povestea pe care ți-am spus-o zi are atâtea pilde…Te las să le deslușești singur, în taina și tihna Sfintelor Sărbători. 

Vreau doar să-ți spun ca atunci când nu dobândești ce ai plănuit, să nu deznădăjduiești. Fă acest exercițiu de recunoștință în fiecare zi din viața ta: când inspiri și expiri, mulțumește-i Domnului că exiști! Ai venit pe lume cu un scop și ai de îndeplinit un plan divin…

Nu știm care e voia Domnului. Poate că are alt plan cu tine…deasupra a ceea ce îți poți închipui sau visa!

Minunate sunt căile Domnului!

Traducere și adaptare după povestea tradițională  The Story of the Three Trees

Copyright © 2012- 2022 Dora Dinu. All Rights Reserved.  

Paște fericit! Sărbători binecuvântate și luminate! Daca iti plac povestile, visele si visurile, daca vrei sa inveti cum sa lucrezi cu mintea si corpul pentru o viata magica, urmareste-ma pe Instagram si Facebook