De mărțișor: povești, legende, obiceiuri

Cum a apărut mărțișorul?

Mărțișorul este de fapt o amuleta, simbolul vieții și al innoirii. Primăvara, când totul renaşte, speranţa prinde aripi si este ajutată cu aceste mici simboluri colorate si vesele! Nu conteaza cat de scump sau deosebit este martisorul. Împodobitcu șnur împletit din ață roșie și albă, delicatul mesager al primaverii si sperantei este pus cu mândrie în piept, la încheietură sau la gât. Dăruim și purtăm cu bucurie și recunoștință mărțișoare pentru dezmorțirea naturii, încalzirea pamantului si tot ce care urmează a fi plantat si semănat în primăvară! Pe vremea geto-dacilor anul avea numai două anotimpuri, vara și iarna, iar martie era prima lună din an. Așadar, 1 martie era prima zi a anului nou și prima dintre Zilele Babelor, care țin până pe 9 martie. Abia în secolul al XVIII-lea ziua Anului NOu a fost stabilit la 1 ianuarie.

Cuvântul mărțișor provine din forma arhaică marț a lunii martie, la care a fost adăugat diminutivul ișor. În unele regiuni este numit marț sau mărțiguș.

La geto-daci de anul nou erau dăruite celor dragi sau apropiati șnururi din lână albă și roșie cu urări de noroc, sanatate si bunăstare.

Istoria arată ca martisorul vine de departe în timp, mai departe decat am crede. Săpăturile arheologice de la Schela Cladovei au scos la iveala pietricele vopsite în alb și roșu, amulete vechi de peste 8000 de ani, pregatite pentru a fi purtate la gât. Ele sunt de fapt cele mai vechi martisoare, talismane cu fir roșu și alb.

Mărțișorul a fost atestat pentru prima data într-o carte de Iordache Golescu în „Condica limbii românești” (1832). Apoi folcloristul Simion-Florea Marian a cules legende si povesti despre semnificația mărțișorului. În lucrarea „Sărbătorile la români” (1994), folcloristul arata că Mărțișorul era o sărbătoare populară în Bucovina, Moldova, Muntenia și Dobrogea. Părinții legau la gâtul sau mâna copiilor câte o monedă de argint sau de aur, utilizând o „cordea roșie” sau un „găitan compus din două fire răsucite de mătasă roșie și albă sau un fir de arnici roși și unul de bumbac alb”.

Credințe de mărțișor

Dacă este purtat de copii 12 zile, le aduce noroc, îi ține sănătoși și curați precum argintul sau aurul. Ce facem cu martisorul după ce trece vrema lui? Îl agatam într-un pom fructifer, iar dacă pomul este roditor, însemna că și copilului îi va merge bine în viață!

Se credea ca Mărțisorul apara de soare si arsita; în unele regiuni, mărțișoarele erau purtate și de fetele sau soțiile tinere, care credeau că mărțișoarele le vor păstra pielea albă, nearsă de soarele care urma să dogorească toată vara, de unde si vorba „Cine poartă mărțișoare / Nu mai e pârlit de soare”.