Am arătat in acest articol ca ruminarea  este un raspuns dezadaptativ la stres, un mod de a controla anxietatea. Mecanismul psihologic: este ca si cum am vrea sa ne asiguram ca data viitoare vom fi total pregatiti, vom avea replicile potrivite sau actiunea adecvata. Din pacate, este o reactie inutila si periculoasa pentru sanatatea noastra psihica, pentru ca nu face decat sa ne mute in modul Gândire negativa- anxietate, depresie. Cand ingrijorarea devine un obicei, face loc depresiei!

Sa recunoastem: este epuizant să tot fabricam replici… Cum putem să ne mutăm pe o stare pozitiva? 🙂

Avem la dispozitie multe optiuni: 

• Consiliere psihologică;
• Psihoterapie congnitiv – comportamentală;
• Mindfulness sau deplina constientizare a momentului prezent;
• Asane sau posturi si Tehnici Pranayama din Hatha Yoga – tehnici de control si extensie a respiratiei;
• Tehnici Kundalini Yoga – un mix numit Kryia, care cuprinde intonarea sau recitarea de silabe sau mantre, exercitii repetitive, Pranayama, meditatie;
• Jurnalizare;
• Inlocuirea gandurilor repetitive cu Reflectie si optimism! 🙂

Câteva sugestii in momentele de reflectie, pentru a stopa maimuțele care ne țopăie în cap cand incepe ruminarea: 🙂

1. Nu putem controla felul in care ne vad/ ne percep ceilalti, dar putem controla felul in care vedem Noi lumea!
2. Oamenii ne pot judeca oricat vor. Când iti faci griji pentru asta, intreaba-te: Si ce dacă…? 
3. Nu suntem definiți de adorarea sau, dimpotriva, respingerea celorlalti. Suntem mai mult decat atât! Suntem …ceea ce iubim, nu cine ne place/ ne iubeste! (Charlie Kaufman)

Până la urmă…de unde stim ce se va petrece in viitor? 🙂